Oamenii nu sunt cele mai raționale ființe, mulți dintre noi percepem informațiile distorsionat, construim o bază de cunoștințe bazată pe experiență. Aceasta oferă o viziune unilaterală asupra lumii, un obicei de a neglija faptele în favoarea sentimentelor care „par” corecte. Cum să te protejezi de erorile mentale care distorsionează realitatea? Amintiți-vă despre imperfecțiunea logicii umane.
Iată 11 distorsiuni cognitive care au un impact negativ asupra gândirii noastre:
1. Obiceiul de a generaliza
„Toate femeile sunt la fel”. „Am încercat de două ori, nu voi câștiga niciodată”. Astfel de fraze se bazează pe exagerarea experiențelor negative, obiceiul de a trage concluzii bazate pe o cantitate mică de date. Este mai ușor pentru creier să cedeze în fața pesimismului, să construiască reprezentări bazate pe câteva fapte, dar acest lucru nu face ca generalizarea să fie adevărată.
2. Gândire dihotomică
„Dacă nu obțin această poziție, sunt un învins!” „Fie mă voi muta în capitală, fie voi pune capăt vieții.” „Ne-am despărțit, nu-mi voi găsi niciodată partener”. Obiceiul de a împărți lumea în alb și negru, fără a observa semitonurile este un semn al gândirii imature, care este caracteristic persoanelor cu stima de sine scăzută, perfecționiști care nu știu să se bucure de proces. Ține minte, viața nu este atât de simplă.
3. Personalizare
„E vina mea pentru lacrimile ei.” — Vânzătoarea m-a înșelat intenționat. „Toți se uită la mine și văd cum m-am îmbunătățit!” O astfel de distorsiune cognitivă se bazează pe egocentrismul intern, obiceiul de a se considera centrul lumii. Dar universul nu se învârte în jurul tău, oamenii se pot supăra, pot face prostii din motivele lor. Nu ar trebui să iei totul personal, să asumi vina pentru evenimente pe care obiectiv nu le-ai putea influența în niciun fel.
4. Trebuie
„Trebuie să fiu un fiu exemplar”. „Trebuie să știu totul!” „Bărbații nu plâng”. Toate aceste declarații prezintă cerințe excesive asupra unei persoane, nu dau dreptul de a greși. Dar cine a spus că există comportamente corecte și greșite, mod de gândire, sentimente. Astfel de restricții sunt inventate de oameni care vor să-i manipuleze pe alții în propriul lor interes. Întreabă-te: aceasta este dorința ta adevărată sau impusă din afară?
5. Iluzia de frecvență
O situație familiară: de îndată ce începi să fii interesat de anumite lucruri, le dai peste tot. Am decis să cumpărăm o mașină de o anumită marcă – și a început să se găsească peste tot. Ne-am gândit să facem sporturi ecvestre – iar în mediu erau oameni care conduc ferme de cai sau lucrează acolo ca instructori. Aceasta nu este „magie”, ci centrul atenției. Toate aceste lucruri au fost mereu în jur, pur și simplu nu le-ai observat.
6. Efectul implicării
Cu această distorsiune cognitivă, o persoană își exagerează propria contribuție la proiecte, dar devalorizează realizările altora. Cum functioneaza? Știm despre noi înșine câte resurse și timp am petrecut, cât de greu ne-a fost să câștigăm, dar habar nu avem despre eforturile celorlalți. Prin urmare, ni se pare că realizările noastre sunt cele mai importante, copiii sunt cei mai frumoși, produsele sunt cele mai utile în comparație cu altele.
7. Dezastru
„Acesta este sfârșitul!” „Nu voi reuși niciodată, totul a dispărut”. O astfel de logică face o persoană să gândească într-un mod negativ, să supraestimeze punctele negative și să le subestimeze pe cele pozitive. Dar situația nu este întotdeauna atât de rea pe cât pare! Greșeala poate fi corectată dacă începi să cauți oportunități de creștere și nu o scuză pentru eșec. Nu te mai înghesui, uită-te la rădăcină: este totul atât de rău sau poți schimba ceva, extrage câteva avantaje?
8. Etichetare
Pe măsură ce chemați o barcă, aceasta va pluti. De aceea nu poți eticheta oamenii ca „prost”, „învins”, „vandal agresiv”. Instalând instalația, îi tratăm inconștient pe alții cu prejudecăți, le impunem opinia noastră, credem în veridicitatea ei. Dar o greșeală nu ne dă dreptul să-i jignim pe alții, să adaptăm faptele la o imagine inventată.
9. Efectul adevărului imaginar
Creierul uman este ușor indus în eroare – este suficient să repetăm informații false de atâtea ori până le credem. Publicitatea funcționează conform acestui mecanism – în fiecare zi ni se spune prin sloganuri inventate care mănâncă subcortexul. Nu mai criticăm informațiile pentru că suntem prea familiarizați cu ea. Dar obișnuitul nu înseamnă adevăr, trebuie să verificați faptele, să nu vă fie teamă să contestați stereotipurile general acceptate.
10. Gândire emoțională
„Castig bani buni, dar mă simt ca un eșec”. „În mod obiectiv, soțul meu îmi este fidel, dar inima îmi spune că ceva nu este în regulă.” Această distorsiune cognitivă este inerentă persoanelor emoționale care sunt obișnuite să se bazeze pe intuiție. Amintiți-vă, emoțiile sunt ușor de gestionat, sunt iraționale și supuse influenței externe. Vreme rea, sănătate precară, un cuvânt aruncat la întâmplare – și acum vezi totul într-o altă lumină. Nu ceda provocărilor, analizează faptele, caută confirmarea reală a presupunerilor tale.
11. Intoleranța la disconfort
Această eroare de gândire provine din convingerea că totul ar trebui să fie așa cum ne dorim să fie. Oamenii cu această atitudine exagerează problemele mărunte, nedorind să suporte neplăceri. „Ei bine, când se termină asta, nu o pot suporta!” – spun copiii la coada pentru toboganul lor preferat. „Prea lung și prea greu, renunț”, conchide elevul după prima ședință. De fapt, există resurse, trebuie să-ți schimbi percepția și să înveți să te bucuri de lucrurile mărunte.
Distorsiunile cognitive sunt periculoase, deoarece interferează cu privirea obiectivă asupra lumii, impiedica asimilarea informatiilor. Încercați să fiți inclus în procesul de învățare, prindeți-vă prejudecățile, contestați strategiile comportamentale ineficiente. O persoană ar trebui să fie stăpâna gândurilor sale, și nu invers.
