Dupa aproape opt ani si 9,9 miliarde de kilometri parcursi prin Sistemul Solar interior, misiunea europeano-japoneza BepiColombo a intrat in etapa finala a sosirii la Mercur. Modulul care a transportat ansamblul s-a desprins cu succes pe 3 septembrie 2026, iar cele doua sonde stiintifice se pregatesc pentru intrarea pe orbita.
Evenimentul este important fiindca BepiColombo nu este o singura sonda clasica. ESA si JAXA vor plasa doua vehicule pe orbite diferite, astfel incat planeta, campul magnetic si mediul din jurul ei sa poata fi observate simultan. Intrarea pe orbita este planificata pentru 21 noiembrie 2026, iar masuratorile stiintifice regulate ar trebui sa inceapa in aprilie 2027.
Pe scurt#
- BepiColombo este prima misiune care va studia Mercur cu doua sonde orbitale in acelasi timp.
- Modulul de transfer MTM s-a separat cu succes pe 3 septembrie 2026, dupa ce si-a incheiat rolul de propulsie si alimentare.
- Ansamblul MPO-Mio ar trebui sa intre pe orbita lui Mercur pe 21 noiembrie 2026.
- Sonda europeana MPO va studia planeta, iar sonda japoneza Mio va cerceta magnetosfera si particulele din jur.
- Datele combinate pot separa schimbarile produse de planeta de cele provocate de vantul solar.
Ce s-a schimbat in septembrie 2026#
ESA a actualizat pe 21 septembrie pagina dedicata sosirii BepiColombo ↗. Etapa a inceput oficial prin separarea Mercury Transfer Module, numit MTM. Semnalul receptionat pe Pamant a confirmat ca desprinderea din 3 septembrie s-a produs conform planului si ca sistemele ramase functioneaza normal.
MTM a fost motorul calatoriei interplanetare. Panourile sale solare alimentau patru propulsoare ionice, care transformau xenonul in plasma si o evacuau cu viteza mare. Spre deosebire de un motor chimic, acest sistem produce o forta mica, dar o poate aplica saptamani sau luni cu un consum eficient de combustibil.
Rolul modulului s-a incheiat, iar Mercury Planetary Orbiter, prescurtat MPO, asigura acum energia ansamblului. Dupa capturarea pe orbita, MPO si Mio se vor separa in 9-10 decembrie. MPO va continua apoi spre propria orbita stiintifica, pe care ar trebui sa o atinga in martie 2027.
De ce a durat calatoria aproape opt ani#
Mercur este aproape de Soare, dar tocmai aceasta pozitie face planeta greu de atins. O nava lansata din apropierea Pamantului cade spre interiorul Sistemului Solar si castiga viteza. Pentru a intra pe orbita lui Mercur, trebuie sa piarda suficienta energie; altfel, trece pe langa planeta.
BepiColombo a folosit propulsia electrica si noua survoluri planetare: unul al Pamantului, doua ale planetei Venus si sase ale lui Mercur. Fiecare intalnire a schimbat cu precizie viteza si directia navei. Este aceeasi idee explicata in articolul despre asistenta gravitationala folosita de sonda Juice, dar aici geometria a fost aleasa in principal pentru franare.
Potrivit ESA, MTM a parcurs 9,9 miliarde de kilometri ↗, desi Mercur se afla uneori la mai putin de 100 de milioane de kilometri de Pamant. Distanta mare nu inseamna ca sonda s-a ratacit. Ea a urmat bucle calculate in jurul Soarelui pentru a ajunge cu viteza potrivita.
De ce sunt necesare doua sonde#
ESA opereaza Mercury Planetary Orbiter, iar agentia japoneza JAXA opereaza Mercury Magnetospheric Orbiter, numita Mio. Cele doua vehicule au instrumente si orbite complementare.
MPO va cartografia suprafata, va studia compozitia rocilor, structura interiorului, exosfera foarte subtire si campul magnetic al planetei. Mio se va concentra asupra magnetosferei, vantului solar si particulelor incarcate electric. Orbita sa va fi mai alungita, potrivita pentru observarea mediului spatial din jurul planetei.
Doua puncte de masurare rezolva o problema importanta. Daca un detector observa o schimbare, o singura sonda nu poate spune intotdeauna daca fenomenul s-a deplasat prin spatiu sau daca s-a modificat in timp. Observatiile simultane din locuri diferite ajuta cercetatorii sa deosebeasca aceste variante.
Mercur are propriul camp magnetic, desi este o planeta mica, cu o rotatie lenta. Intelegerea lui poate oferi indicii despre miezul metalic si despre evolutia planetelor stancoase. Pentru o introducere in lumea sa extrema, vezi si explicatia despre de ce Mercur nu este cea mai fierbinte planeta.
Ce va cauta BepiColombo la Mercur#
Misiunea va investiga modul in care s-a format planeta si de ce Mercur are un miez metalic neobisnuit de mare in raport cu dimensiunea sa. Hartile de compozitie pot testa idei despre materialele din care s-a format Sistemul Solar interior si despre procesele care au modificat suprafata.
Sondele vor masura si exosfera, stratul extrem de rar de atomi din jurul planetei. Aceasta nu este o atmosfera densa precum cea a Pamantului. Particulele pot fi eliberate din sol de vantul solar, radiatie si impacturi de micrometeoriti, apoi pot scapa rapid in spatiu sau reveni pe suprafata.
Un alt obiectiv este gheata de apa din craterele permanent umbrite de la poli. Faptul ca planeta cea mai apropiata de Soare poate pastra gheata pare paradoxal, dar fundul unor cratere nu primeste lumina directa. BepiColombo va ajuta la evaluarea distributiei si originii acestor depozite.
Datele vor completa observatiile misiunilor Mariner 10 si MESSENGER. BepiColombo nu cauta viata pe Mercur; scopul este sa explice planeta, interiorul ei si interactiunea cu Soarele.
De ce conteaza pentru cititorii romani#
Romania este stat membru ESA, iar BepiColombo arata cum programele europene pot sustine proiecte stiintifice care dureaza decenii, de la proiectare la analiza datelor. Pentru elevi si studenti, misiunea leaga fizica orbitala, electromagnetismul, geologia si programarea intr-un singur caz real.
Pentru cititorii din Republica Moldova si diaspora, valoarea educationala este aceeasi: rezultatele si imaginile sunt publicate online, iar conceptele pot fi folosite la lectii, proiecte si observatii astronomice. Mercur poate fi vazut uneori fara telescop, aproape de orizont, dar numai in ferestre scurte dupa apus sau inainte de rasarit.
Nu confunda planeta Mercur cu mercurul, elementul chimic lichid. Numele este acelasi in romana, dar riscurile unui termometru spart nu au legatura cu planeta. Diferenta este explicata in articolul despre toxicitatea mercurului metalic.
Cand apar titluri despre “sosirea” sondei, verifica etapa exacta. Separarea MTM, intrarea pe orbita, desprinderea lui Mio si inceperea operatiunilor stiintifice sunt evenimente diferite, desfasurate intre septembrie 2026 si aprilie 2027.
Curiozitati care merita retinute#
- BepiColombo poarta numele matematicianului si inginerului italian Giuseppe Colombo, care a contribuit la intelegerea survolurilor lui Mercur.
- Misiunea a fost lansata pe 20 octombrie 2018 de la Kourou, in Guyana Franceza.
- Semnalul de confirmare a separarii MTM a avut nevoie de aproape doua ore pentru a putea fi receptionat si verificat conform secventei planificate.
- Propulsoarele ionice ofera o accelerare delicata, dar continua, spre deosebire de impulsurile scurte ale motoarelor chimice.
- MPO si Mio vor zbura pe orbite polare diferite, astfel incat observatiile lor sa se completeze.
- Faza stiintifica este programata sa inceapa pe 6 aprilie 2027, dupa configurarea si verificarea instrumentelor.
Apropo: ce s-a intamplat azi in istorie#
Pe 23 septembrie ↗, cateva repere merita retinute:
- In 1386 a inceput domnia lui Mircea cel Batran in Tara Romaneasca.
- In 1846, observatiile lui Johann Gottfried Galle au confirmat existenta planetei Neptun, prezisa prin calcule de Urbain Le Verrier si John Couch Adams.
- In 1909 a fost publicat pentru prima data romanul “Fantoma de la Opera” de Gaston Leroux.
- In 1988 a fost descoperita in Austria statueta Venus din Galgenberg, veche de peste 30.000 de ani.
- In 2002 a aparut versiunea 0.1 a browserului care avea sa devina Mozilla Firefox.
Descoperirea lui Neptun este o legatura potrivita cu tema zilei: uneori calculele arata unde trebuie cautat un corp ceresc inainte ca observatia sa confirme rezultatul.
Surse consultate#
- ESA: Latest updates - BepiColombo’s arrival at Mercury ↗
- ESA: BepiColombo begins Mercury arrival with MTM separation success ↗
- ESA: End of the blue glow - solar electric propulsion ↗
- ESA: BepiColombo arrival at Mercury timeline ↗
- ESA: BepiColombo meets Mercury ↗
- Wikipedia in limba romana: 23 septembrie ↗
Ți s-a părut util?
Dacă acest articol ți s-a părut util și informativ, distribuie-l prietenilor.
