Un lac ascuns sub calota de gheata Flade Isblink din nord-estul Groenlandei poate pastra o mare parte din apa produsa vara si o elibereaza abia dupa cateva luni. Descoperirea, prezentata de Agentia Spatiala Europeana in octombrie 2026, corecteaza ideea simplificata ca apa de topire ajunge imediat de la suprafata ghetii in lacuri, fiorduri sau ocean.
Lacul, numit de cercetatori Lake B, nu a fost vazut direct si nici forat. Existenta si ciclul sau anual au fost reconstruite din masuratori satelitare ale suprafetei: gheata de deasupra se ridica pe masura ce apa se acumuleaza si coboara repede atunci cand rezervorul se goleste. Este un exemplu clar despre cum poate fi studiat un loc invizibil folosind mai multe tipuri de date.
Pe scurt#
- Lake B se afla sub sectorul vestic al calotei Flade Isblink, cea mai mare calota glaciara independenta din Groenlanda.
- Cercetatorii au analizat observatii din octombrie 2018 pana in decembrie 2024.
- La umplere maxima, suprafata ghetii de deasupra lacului s-a ridicat cu pana la aproximativ 10 metri.
- Lacul poate stoca circa 0,37 plus sau minus 0,11 miliarde de metri cubi de apa.
- Golirea are loc de obicei in septembrie si octombrie, intarziind scurgerea apei cu aproximativ doua-trei luni.
Ce au descoperit cercetatorii sub Flade Isblink#
Flade Isblink acopera aproape toata regiunea Kronprins Christian Land din nord-estul Groenlandei. Cu aproximativ 8.500 km patrati, este cea mai mare calota glaciara separata de marea calota groenlandeza. Sub partea sa vestica exista o depresiune a rocii de baza care ajunge la circa 600 de metri sub nivelul marii. Forma terenului permite apei sa se stranga, in loc sa curga imediat spre marginea ghetii.
Studiul publicat in Scientific Reports arata un ciclu repetat. Vara, apa de topire patrunde prin fisuri si canale in interiorul ghetii si se acumuleaza in lac. Presiunea ridica usor suprafata de deasupra. La inceputul toamnei, rezervorul se dreneaza rapid, iar suprafata poate cobori cu pana la 34 de centimetri pe zi.
Tiparul a aparut in fiecare an analizat, cu exceptia lui 2022, anul cu cea mai redusa topire de suprafata din intervalul studiat. Cercetatorii considera ca aceasta exceptie indica un prag minim: lacul trebuie sa primeasca suficienta apa inainte ca drenajul sa porneasca. Este o interpretare sustinuta de date, nu o regula universala pentru toate lacurile subglaciare.
Cum poate fi detectat un lac pe care satelitul nu il vede#
Niciun instrument orbital nu a fotografiat apa prin sute de metri de gheata. Echipa a combinat patru surse de informatii, fiecare raspunzand la alta intrebare:
- ICESat-2 a masurat cu laser schimbarea altitudinii suprafetei;
- Sentinel-1 a folosit interferometria radar pentru a detecta miscari foarte mici ale ghetii;
- ArcticDEM a oferit modele digitale ale reliefului, comparabile in timp;
- un model climatic regional a estimat cata apa de topire se produce in bazinul care alimenteaza lacul.
Cand toate seriile arata acelasi ritm de ridicare si coborare, explicatia unui rezervor subglaciar devine mai solida. Principiul seamana cu observarea unei saltele gonflabile acoperite cu o patura: nu vezi aerul din interior, dar ii poti deduce intrarea si iesirea din deformarea suprafetei.
Aceasta metoda are limite. Satelitii masoara efectul de la suprafata, iar modelul leaga acel efect de apa estimata. Volumul de 0,37 miliarde m³ are o incertitudine declarata de 0,11 miliarde m³. Tocmai publicarea intervalului este importanta: masuratorile stiintifice nu devin mai credibile daca incertitudinea este ascunsa.
Pentru un alt exemplu de relief invizibil reconstruit din masuratori, poti citi despre harta vailor ascunse sub gheata Groenlandei. Tehnologia radar folosita pentru observarea Pamantului este explicata si in articolul despre satelitul NISAR si datele sale deschise.
De ce conteaza intarzierea apei cu doua-trei luni#
Calculele indica faptul ca Lake B poate retine aproximativ 63 plus sau minus 23% din scurgerea anuala produsa in bazinul sau. In loc ca maximul de topire din vara sa ajunga imediat in aval, o parte importanta a apei ramane sub gheata pana in septembrie sau octombrie.
Aceasta decalare schimba momentul si cantitatea aportului de apa dulce catre lacul proglaciar Romer So si, mai departe, spre sistemele de fiorduri. Datele ICESat-2 au aratat cresteri ale volumului lacului Romer So la doua-trei luni dupa maximul topirii de la suprafata, la scurt timp dupa drenajele lacului subglaciar. Legatura este sustinuta de sincronizare, dar autorii trateaza rezultatul ca influenta probabila, nu ca o masurare directa a fiecarei molecule de apa.
Momentul scurgerii poate influenta stratificarea apei, schimburile dintre ghetar si fiord si disponibilitatea nutrientilor pentru ecosisteme. De aceea, modelele climatice si hidrologice trebuie sa includa nu doar cata gheata se topeste, ci si traseul si timpul de stocare al apei.
Lacul nu este o dovada ca topirea nu mai conteaza si nici un rezervor permanent care „salveaza” apa. El amana eliberarea cu luni, apoi se goleste. Diferenta dintre stocare temporara si disparitia apei este esentiala pentru interpretarea corecta a studiului.
De ce conteaza pentru cititorii romani#
Groenlanda este departe de Romania si Republica Moldova, dar cercetarea ofera o lectie apropiata de viata de zi cu zi: intr-un sistem natural, cantitatea si momentul nu sunt acelasi lucru. Un bazin, un sol sau un strat de zapada poate retine apa si modifica varful unei scurgeri, chiar daca volumul total ramane comparabil.
Pentru elevi, studiul leaga geografia, fizica, matematica si informatica. Altimetria masoara inaltimea, radarul detecteaza miscarea, modelul climatic estimeaza aportul, iar seriile temporale arata repetarea ciclului. Niciuna dintre metode nu ofera singura intreaga explicatie.
Cand citesti o stire despre o descoperire sub gheata, verifica:
- daca obiectul a fost observat direct sau dedus din efecte masurabile;
- ce perioada acopera datele si daca tiparul s-a repetat;
- daca numerele au intervale de incertitudine;
- daca sursa distinge intre lac subglaciar, lac de suprafata si apa din interiorul ghetii;
- daca articolul stiintific original este legat si poate fi consultat.
Pentru context de baza, articolul despre de ce gheata pluteste explica diferenta de densitate dintre apa lichida si gheata.
Curiozitati care merita retinute#
- Lacurile subglaciare sunt corpuri de apa aflate sub gheata, in timp ce lacurile supraglaciare se formeaza la suprafata.
- In Groenlanda au fost documentate mai putin de 100 de lacuri subglaciare, conform sintezei ESA; in Antarctica sunt cunoscute sute.
- Flade Isblink nu este acelasi lucru cu intreaga calota groenlandeza: este o calota independenta, mult mai mica.
- Suprafata ghetii functioneaza ca un indicator indirect al umplerii lacului, ridicandu-se si coborand cu ciclul apei.
- Datele Sentinel-1 si ICESat-2 sunt complementare: radarul urmareste deformarea si miscarea, iar laserul masoara altitudinea.
- Un lac subglaciar poate influenta un ecosistem aflat in aval fara sa fie vizibil la suprafata.
- Faptul ca 2022 nu a avut drenajul obisnuit i-a ajutat pe cercetatori sa testeze ipoteza unui prag minim de alimentare.
Apropo: ce s-a intamplat azi in istorie#
Pagina 21 octombrie ↗ consemneaza cateva repere importante:
- 1520: expeditia condusa de Ferdinand Magellan ajunge la stramtoarea care va primi numele navigatorului.
- 1754: la Blaj sunt inaugurate Scoala de Obste, cu predare in romana, si gimnaziul cu predare in latina si germana, consolidand rolul orasului in invatamantul transilvanean.
- 1805: flota britanica obtine victoria de la Trafalgar impotriva fortelor franco-spaniole; amiralul Horatio Nelson moare in batalie.
- 1879: Thomas Edison demonstreaza la Menlo Park un bec electric durabil si practic pentru utilizare comerciala.
- 1959: la New York se deschide Muzeul Guggenheim, cladire proiectata de arhitectul Frank Lloyd Wright.
Lake B arata ca apa de topire nu urmeaza intotdeauna drumul cel mai scurt spre ocean. Ea poate intra prin gheata, se poate strange intr-o depresiune ascunsa si poate reaparea luni mai tarziu. Pentru a intelege asemenea sisteme, cercetatorii nu au nevoie doar de o fotografie, ci de masuratori repetate, instrumente diferite si incertitudini explicate deschis.
Surse consultate#
- ESA Earth Observation: Reshaping Greenland’s meltwater pathways ↗
- Scientific Reports: Previously undocumented subglacial lake beneath Flade Isblink ↗
- NASA Earth Observatory: Rock and Ice in Northern Greenland ↗
- National Snow and Ice Data Center: Ice Sheet Science ↗
Ți s-a părut util?
Dacă acest articol ți s-a părut util și informativ, distribuie-l prietenilor.
