Lumina este unul dintre cele mai mari mistere ale lumii în care trăim. De sute de ani, oamenii de știință l-au studiat în mod specific, dar încă nu știu exact ce este. Singurul lucru care reușește este să descrie lumina în termeni de comportament.
Știm că lumina este o formă de existență a energiei. La fel ca în cazul altor forme de energie – căldură, unde radio, raze X – viteza, frecvența și lungimea de undă pot fi măsurate. În multe alte privințe, se comportă în același mod ca aceste forme de energie. Cunoaștem viteza luminii, este de aproximativ 300.000 de kilometri pe secundă. Astfel, într-un an, razele de lumină (în vid) parcurg aproximativ 9.461.000.000.000 de kilometri. Astronomii numesc această distanță un an lumină și este principala unitate de măsură pentru vastele întinderi ale spațiului. Au fost create multe teorii care încearcă să explice ce este lumina și cum există ea. În secolul al XVII-lea, celebrul om de știință englez Isaac Newton a sugerat că lumina constă din particule mici – „corpuscule”, ceva ca niște gloanțe minuscule care zboară din sursa de lumină, ca din botul unui automat. Cu toate acestea, teoria sa „corpusculară” a luminii nu a putut explica unele dintre trăsăturile comportamentului acesteia. Cam în aceeași perioadă, un alt om de știință, Christian Huygens, a dezvoltat teoria ondulatorie a luminii. Ideea lui a fost că un corp reflectorizant care emite lumină creează vibrații sau valuri în jurul său, asemănătoare cu cercuri de valuri care diverg pe suprafața calmă a unui iaz dacă o piatră este aruncată în el. Disputele dintre susținătorii acestor două teorii nu s-au oprit timp de două secole. Pe măsură ce anumite trăsături ale luminii au devenit cunoscute, ideea naturii corpusculare a luminii părea să înceapă să se stingă. Cu toate acestea, dezvoltarea științei a continuat și, în cele din urmă, oamenii de știință au ajuns la concluzia că natura luminii nu poate fi explicată decât prin combinarea celor două teorii. Studiile experimentale au arătat că fiecare dintre ele poate fi valabilă. Începutul teoriei unificate a fost pus de fizicianul francez Louis de Broglie, care a introdus conceptul de undă-particulă. Astfel, pur și simplu nu există un răspuns exact și lipsit de ambiguitate la întrebarea ce este lumina.