„E decît o viroză / gripa obișnuită e mai periculoasă”

Nu e. Da, gripa face ravagii în fiecare iarnă în toate țările și nimeni nu bagă orașele în carantină la apariția gripei. Doar în acest an în SUA gripa a făcut 14.000 de victime. E enorm, comparativ cu cei sub 3.000 de morți de Covid-19 la nivel global. Dar rata mortalității la gripă e de 0,01%. La Covid e de cel puțin 2%. Cu alte cuvinte dacă cele 26 de milioane de cazuri de gripă din SUA din acest sezon ar fi fost de covid, nu mureau 14 mii, ar fi murit 520.000 de oameni. Asta la o estimare a ratei mortalității de 2%. Dar s-ar putea să fie mai rău. La moment, din 33.128 de cazuri de covid finalizate, 30.358 (92%) s-au încheiat cu însănătoșire și 2.770 (8%) cu deces. E devreme să estimăm cu exactitate rata mortalității.

2. „Guvernele exagerează cu măsurile de constrîngere aplicate”

Nu. La așa o rată mare de mortalitate și cu atîtea necunoscute despre noua boală e mult mai ieftin să o izolezi și să oprești pandemia. E mai ieftin pentru Moldova să verifice strict intrările în țară și să aplice carantina, unde e cazul, decît să lase boala să ajungă la 1 milion de cazuri, adică peste 20.000 de morți. Doar costurile a 20.000 de îngropări în decurs de o lună, cu preot, bilete de la Italiea, loc la cimitir și pomene, acoperă ușor efortul minim al statului, care poate opri din fașă focarele de epidemie.

3.„Instituțiile Republicii Moldova sunt gata de Covid-19”

Asta nici Dodon nu o crede. De altfel nu ar merge cu „proverca” la aeroport și spitale. E evident că la 3-5 mii de cazuri grave, sistemul nostru spitalicesc intră în colaps. În 2017 erau 900 de paturi de spital pentru boli infecțioase. În cîte din ele sistemul de aerisire era izolat pentru fiecare cameră? (O problemă în China este utilizarea spațiilor improvizate cu sistem centralizat de aerisire, care duce la infectarea tuturor internaților).

4. „Boala nu afectează decît oamenii bătrîni și cu probleme medicale”

Este adevărat că acest virus e mai dur cu cei de vîrsta a treia și bolnavii de cancer, diabet sau boli cardiovasculare. Mai mult – copiii și tinerii pot trece prin boală fără să le apară simptome. Nici nu o observă. Și asta e una din problemele mari ale virusului. Sunt oameni bolnavi, care se simt bine, nu au temperatură, nu răsuflă greu, nu tușesc – DAR infectează oamenii din jur. De asta termovizoarele de la aeroport sunt la fel de utile ca jucăriile de brad.

5. „Se face prea multă panică”

Impresia mea e că se face extrem de puțină informare. Majoritatea prietenilor mei iau în rîs această epidemie. Replici de genul „beu vin și ajută” și meme-uri sunt peste tot, iar sfaturile utile despre cum să ne protejăm și ce să facă instituțiile statului sunt prea puțin populare.

6.„Cumva o să treacă de la sine / asta nu o să mă afecteze”

N-o să treacă. Chiar dacă mîine pogoară Isus pe pămînt și tratează toți bolnavii, prin minune, vom plăti fiecare din noi costuri economice enorme ale acestui virus. Produsele vor fi mai scumpe, vor fi întîrzieri cu livrările, va fi instabilitate pe piețile financiare și unele valute o vor lua razna. Asta dacă mîine revenim la normal. Pentru că ținerea în carantină a 50 de milioane de chinezi, plus eforturile nebune de reorganizare a societății chineze pentru asigurarea cerințelor de bază în regiunile blocate costă. Generează pierderi. Economiile Chinei, Coreii, Japoniei, Iranului și Italiei deja suportă costuri enorme. Nici piețile din SUA nu trec prin momente fericite. Deja sunt mii de moldoveni în Italia care nu merg la lucru sau care se întorc în Moldova. Mai ieri ei primeau salarii, trimiteau remitențe. Și mîine Covidul nu va trece.

7. „E o idee bună pentru moldovenii din Italia să fugă de epidemie în Moldova”

În condițiile în care tot mai multe localități din Italia intră în carantină și au anumite servicii închise (școli, trenuri, spații publice) – tot mai mulți moldoveni din Italia decid să se întoarcă în Moldova, „să scape de epidemie”. Autobuzele și avioanele sunt pline și nu e nici Paștele, nici Crăciunul. E o idee rea. În primul rînd ei nu fug de epidemie, ci o aduc. În al doilea rînd ei pleacă dintr-o țară cu sistem medical, armată, protecție socială bine finanțată, într-o țară cu instituțiile la pămînt. În al treilea rînd Italia va beneficia de ajutorul UE de sute de milioane deja acordat pentru combaterea epidemiei, în timp ce Moldova va primi o nouă ediție pe Youtube a emisiunii „Președintele răspunde” de la Igor Dodon. Încă o întrebare – în caz că omenirea găsește un vaccin sau un tratament antiviral eficient, cine îl va primi mai repede – pacienții din Italia sau cei din Moldova?

8. „Moldova e o țară izolată și epidemia nu va ajunge la noi”

Fals. Lombardia și Veneto, regiunile cele mai afectate din Italia sunt mult mai aproape de Chișinău, decît Briceniul. Zilnic la Chișinău ajung mai mulți oameni din Lombardia și Veneto, decît din Edineț. Ar fi un adevărat miracol, dacă, în situația în care nu am băgat în carantină nici un om venit din China, Iran și Italia în ultima lună, nu am avea DEJA un caz primblîndu-se prin țară. Scenariul cel mai probabil este că vom avea această boală în Moldova în următoarele săptămîni și întrebarea e numai dacă și la ce moment o vom putea izola.

9. „Măștile nu ajută”

Asta e foarte populară. Da, măștile nu asigură 100% protecție, la fel cum prezervativele nu protejează de graviditate la 100%. Dar funcția principală a măștilor nu e atît protecția gurii și nasului de picăturile și particulele din aer (cu toate că o mare parte din ele sunt oprite de măști), cît protecția de PROPRIILE mîini. Cel mai des infecțiile de coronaviruși se fac prin atingerea unor suprafețe infectate (inclusiv mîinile altor oameni), urmate de atingerea involuntară a feței – gură, nas, ochi. Uite aici masca te protejează. De tine. În rest, da, dacă ai disciplina să nu-ți atingi niciodată fața și speli mîinile și le dezinfectezi după fiecare atingere – nu ai nevoie de mască. Știți de cîte ori o persoană își poate atinge fața cu mîinile? Pînă la trei mii de ori pe zi.

10. „N-ai cum să te protejezi, vom trece prin asta și vom merge mai departe”

Ai cum. Spală mîinile des, folosește dezinfectant de mîini, evită locurile aglomerate, evită transportul public, amînă călătoriile, concertele. Chiar și gripa spaniolă, care a ucis peste 50 de milioane de oameni în 1918-1920, nu a infectat decît 27% din populația globului. Adică unu din patru. Cel mai probabil că tu personal nu te vei infecta. Dar de plătit vom plăti toți. Sorry că am băgat un pic de alarmă în oceanul de hihi-haha. Situația E gravă.

Da mai pozitiv chiar nu se poate?

Se poate. Sigur că se poate. Scenariile bune includ mai multe evenimente de cotitură. Unul e găsirea rapidă a antidotului. Deja sunt antivirale care dau rezultate bune la testarea in vitro. Dacă se găsește tratament în următoarele săptămîni, ne scoatem fără pierderi catastrofale.

O altă necunoscută e efectul verii. Dacă și acest virus dispare în mai-iunie, datorită temperaturilor înalte și umidității, iar s-ar putea să trecem ușor prin criză.

Un alt scenariu pozitiv e capacitatea societății umane de a se mobiliza în situațiile de criză. S-ar putea să avem printre medicii, coloneii de armată, polițiștii și activiștii civici de printre noi adevărați eroi care ar compensa cu efort individual impotența instituțională. Un Arafat, în sensul bun al cuvîntului. Și să arătăm lumii că putem face față crizelor.

sursa