Se aude soneria. Probabil a venit Daria. Da, ea este ! Stă în prag cu un pachet de verdeață, a găsit un motiv să vină. Abia ieri, fiul meu a decis să-mi dea ceva bani, iar nora este chiar acolo. Vrea să verifice unde a cheltuit soacra ei banii. Acum, parcă din întâmplare, va trage o privire în frigider.
– Ți-am adus verdeață din grădina noastră, ar trebui să o pui în frigider.
Ei bine, asta era de așteptat. Daria a deschis frigiderul, a pus verdeața și a exclamat:
– Oh, ai o viață grozavă! Cârnați afumat, nici măcar noi nu ne permitem așa ceva! Brânzeturi de două feluri, maioneza este nesănătoasă.
„Daria, asta e de ziua mea, prietenii mei vor veni”, a spus doamna Oana jenată.
– Vrei să le arunci praf în ochi? Pentru ce? Trebuie să trăiești în limitele posibilităților tale!
Bine că Daria nu a verificat încă prin dulapuri – acolo, între lenjerie de pat, este un borcan cu ton, poți face o salată delicioasă. Și totuși doamna se simțea vinovată.
Doamna Oana a avut întotdeauna un sentiment de vinovăție și teamă: mai întâi în orfelinat, apoi în fața soacrei și a soțului ei. Soacra era o doamnă autoritară. Soțul doamnei îi era frică de mama lui și mereu o asculta. Așa că toate necazurile și eșecurile au fost puse pe seama tinerei doamne.
În al treilea an al vieții ei de căsătorie, Oana a rămas însărcinată și a fost din nou acuzată de soacra ei – urma să nască prea devreme.
A fost un scandal, Oana a plecat, i s-a dat o cameră într-un cămin de la fabrica în care lucra și apoi un apartament când fiul ei, Tudor avea doar trei ani. Soțul ei venea în secret de mama lui să-ți vadă fiul. Oana îi permitea – îi era frică să se certe cu el. Acest lucru a continuat până la mijlocul anilor 90, când Tudor avea deja 10 ani. Soacra a murit, iar fostul soț s-a căsătorit cu o altă femeie.
La acea vreme, Oana stăpânea bine meseria de coafor și, lucrând într-o echipă plină de femei, îi era frică de toată lumea – atât de colegi, cât și de șefa ei. Muncea foarte mult, înlocuind alte colege. Uneori lucra chiar în două schimburi. Tudor a crescut independent, a avut o poftă de tehnologie și științele exacte. A finlizat universitatea și a devenit specialist. S-a căsătorit cu Daria – atunci încă o fată bună fără pretenții. Părinți cu venituri medii, au o casă în afara orașului cu gospodărie. Familia lui Tudor are propriul apartament și două mașini.
Totul era bine, locuiau împreună, dar în urmă cu un an doamna Oana s-a pensionat: nu are puteri, o dor mâinile, picioarele cu greu pot merge, vederea este slabă, memoria nu mai este aceeași pentru stăpânirea noilor tehnologii.
Acum este imposibil să trăiești cu o pensie mică, cu nevoia de medicamente și doar câțiva bănuți care ajung doar pentru pâine. Tudor a început să-i transfere bani pe card. Doamna Oana se bucură, din anumite motive se simte vinovată. De atunci, relația lor cu Daria a început să se deterioreze. În aparență, totul pare să fie în regulă, dar ea se plângea adesea.
– Doamna Oana, avem doi copii… Desigur, nu mă deranjează că Tudor vă susține, dar de ce ai nevoie atât de special pentru o viață singuratică? Să calculăm… Lasă-mă să-ți verific frigiderul…
Doamnei Oana îi era rușine de puiul cumpărat și de o bucată de porc la frigider, de brânză, de cârnați fierți și de bananele ei preferate – de parcă și-ar fi permis ceva indecent.
Din anumite motive, norei i s-a părut că terci cu lapte este suficient pentru femeile în vârstă. Și doamna Oana urma să cumpere și cizme noi pentru iarnă, pantaloni calzi și o bluză decentă – vreau să trăiesc ca toți ceilalți. Doamna Oana a tăcut despre lucruri. Și nu îi va spune lui Tudor ce face nora ei – nu vrea să distrugă familia, iar Tudor probabil nici măcar nu știe.
Puțin mai târziu, nora și-a dat seama totuși că a țâșnit prea mult și a căutat alte scuze pentru a merge la soacră, să-și verifice frigiderul și să se uite în jur – dacă soacra cumpărase ceva nou pentru ea în casă. Și acum, după ce a venit acasă cu această verdeață nefericită, s-a urcat din prag în frigider și a început să caute ce se află acolo. Cârnații și brânza au înfuriat-o.
— Îi voi spune lui Tudorsă nu mai trimită bani, oftă doamna Oana.
– Nu vorbi așa, Tudor nu va înțelege! Daria clătină din cap. – Dar înțelegi, vreau să te învăț să trăiești în limitele posibilităților tale! Tocmai cheltuiai puțini bani când lucrai, dar acum ești la pensie. Așa sunt părinții mei – dacă sunt pensionari, atunci locuiesc cel mai mult în propria grădină. Pai cine te oprește să plantezi roșii măcar pe balcon, tot e o economie! Ai deja peste 60 de ani, ai nevoie de o dietă ușoară – chefir, cereale, nu ai nevoie de alimentele grase, inclusiv carnea. Aceasta este, în general, o extravaganță. Nu o aniversare!
Doamna Oana i-a cerut lui Tudor să nu trimită bani, la care el a spus:
– Mami, răsfață-te, așa cum m-ai răsfățat tu în copilărie. Ei bine, dacă este suficient – economisește pentru ceva. Și, în general, nu trăim în sărăcie și nici tu nu trebuie să economisești pe tine.
Dar tu ce părere ai despre această istorioară ? Așteptăm comentariile tale ! De asemenea, dacă ți-a plăcut acest articol, nu uita să-l distribui și prietenilor !