În anul 47 î.Hr., în miezul verii, Iulius Cezar, având 53 de ani, avea în spate numeroși ani de luptă. Acesta combătuse în ținuturile galilor, s-a confruntat cu fostul său camarad, Pompei, și s-a luptat cu mai mulți lideri locali ce amenințau stabilitatea Romei, aflată în plin război civil între Cezar și Pompei.
Conflictul civil a luat sfârșit cu victoria lui Cezar în Bătălia de la Farsala. Pompei a fugit în Egipt, unde a fost ucis de un ofițer al Faraonului Ptolemeu al XIII-lea.
Scenă din filmul „Asterix la Jocurile Olimpice”, 2008.
Cezar a intrat ulterior în conflict cu politica internă a Egiptului, declanșând războiul civil între Ptolemeu și sora lui, Cleopatra. Cezar a înfrânt armata lui Ptolemeu și a consolidat poziția Cleopatrei ca unică conducătoare a Egiptului.
Între timp, situația la Roma s-a agravat în absența liderului. Soldații, așteptând plata și bonusul după Bătălia de la Farsala, s-au revoltat pe măsură ce tulburările din Roma creșteau și Cezar se ocupa de problemele din Egipt. Generalul Marc Antoniu a încercat să oprească revolta, dar soldații nemulțumiți au început să prade moșiile locale. Eforturile diplomatice nu au avut succes până la sosirea lui Cezar.
Auzind de revoluție, Cezar s-a întors rapid la Roma. Cele patru legiuni rebelde s-au adunat la sud de oraș, iar Cezar le-a adresat un discurs de pe un pod. Prezența lui a provocat o stare de jenă în rândul soldaților care inițiaseră revolta. Cu o voce geroasă și puternică, Cezar a întrebat: „Ce dorință v-a condus spre revoltă, chiar în inima Republicii?”
Faptul de a solicita bani direct conducătorului pe care îl admirau și în care aveau încredere era rușinos pentru soldați. Cu o privire asupra trupelor, Cezar a rostit un singur cuvânt, „Quirite” (o referire la cetățenii care nu sunt în război).
Cu un singur cuvânt, Cezar le-a propus demilitarizarea, dar soldații s-au opus, strigând „Nu, Cezar, suntem încă soldații tăi!”. După ce trupele și-au reînnoit jurământul de credință, Cezar a recunoscut datoria sa și le-a promis că își vor primi plata.
Acest episod este documentat în mai multe surse antice, inclusiv în scrierile istoricilor romani Plutarh și Appian.