Societatea noastră este de așa natură Încât unii copii renunță la părinții lor, când vine momentul, la casele de bătrâni fără nicio nevoie.
BineÎnțeles, acest lucru este mult mai ușor decât să viziteze În mod regulat părinții În vârstă, ai grijă de ei.
Dar ești gata să scapi de cei dragi care v-au Înconjurat pe toți grija și dragostea ta din copilărie?
Un bărbat și-a adus tatăl În vârstă la un restaurant pentru a-l hrăni cu o cină delicioasă. Tatăl era foarte bătrân și slab.
Când a mâncat, bucăți de mâncare i-au căzut pe cămașă și pe pantaloni. Oamenii din hol s-au Întors sau priveau cu dezgust, dar fiul a rămas calm.
Când cina s-a terminat, fiul și-a ajutat ușor tatăl să se ridice și l-a dus În toaletă. Acolo a curățat pantalonii și cămașa tatălui său, l-a spălat, și-a pieptănat cu dragoste părul cărunt și l-a ajutat să-și pună ochelarii.*) Singurul lucru care se auzea era o șoaptă indignată despre cum poți să te comporți așa Într-un loc public, Împrăștiind mâncare și privându-i pe alții de pofta de mâncare. Fiul a chemat chelnerul să plătească nota, a plătit-o, iar când deja plecau din hol, un bărbat În vârstă a sărit de la una dintre mese și a exclamat:
„Se pare că ai lăsat ceva!”
Fiul s-a uitat În jur, și-a bătut mâna pe buzunare și a spus: „Nu, nu am lăsat nimic .”
Atunci omul a exclamat: „Ai lăsat ceva pentru toți cei care stăteau În această sală! Ai lăsat o lecție pentru fiecare fiu și fiică și o speranță pentru fiecare părinte!”
Oamenii din sală au tăcut deodată. Fiecare dintre ei s-a simțit rușine pentru că i-a condamnat pe acești oameni – tată și fiu.
La urma urmei, una dintre cele mai mari onoruri pe care ni le poate acorda soarta este Îngrijirea părinților În vârstă – acei oameni care ne folosesc timpul, sănătate și bani.
Merită ÎNTOTDEAUNA cel mai profund respect.
Sursa