Primăvara este anotimpul în care natura revine la viață. În tradițiile populare românești există câteva obiceiuri prin care este sărbătorită venirea primăverii. Iată care sunt acestea:
Ghiocelul
Una dintre tradițiile românești de vestire a primăverii este oferirea unui buchet de ghiocei. De obicei acesta este oferit în prima zi de primăvară, pe data de 1 Martie. Obiceiul vine de la faptul că ghiocelul este prima floare care înflorește imediat ce zăpada începe să se topească. Acest lucru este demonstrat și prin denumirea științifică a ghiocelului, care este Galanthus Nivalis. Tradus, acesta înseamnă floarea de lapte din zăpadă.
O legendă spune că, atunci când Dumnezeu a creat lumea i-a spus zăpezii să meargă să roage florile să-i dea puțin din culorile lor. Florile au refuzat însă, atunci, tristă, zăpadă a mers și la ghiocel și i-a cerut același lucru. Ghiocelul a acceptat să îi ofere culoare lui, iar drept răsplată, zăpadă îl lasă să înflorească primul dintre toate florile.
Din punct de vedere istoric, ghiocelul a fost menționat pentru prima oară în Marea Britanie, iar până la sfârșitul secolului al XVIII-lea acesta se găsea doar în sălbăticie. În timp însă, această plantă s-a răspândit în mai multe țări ale Europei, unde a început să fie plantată în grădini.
Mărțișorul
Mărțișorul este o veche tradiție românească, care se păstrează pe toată durata lunii martie și prin care se sărbătorește venirea primăverii. Acesta reprezintă un medalion cu șnur alb-roșu, care se poartă în piept, considerându-se că acesta aduce noroc, prosperitate și sănătate celui care îl poartă. De obicei, mărțișorul se oferă începând din prima zi a lunii.
Potrivit legendelor, culoarea roșie a șnurului mărțișorului vine de la sângele unui războinic care a salvat Soarele din temniță, iar culoarea albă a șnurului simbolizează sănătatea și puritatea. De asemenea, se spune că la început mărțișorul consta într-o monedă de aur la care se atașa o ață roșie și albă.
De-a lungul timpul însă, moneda a fost înlocuită cu broșe sau diverse bijuterii la care este adăugat șnurul alb-roșu. În prezent, Mărțișorul este oferit peroanelor dragi, în particular femeilor, în semn de prietenie, respect și admirație.
Potrivit cercetărilor arheologice, tradiția Mărișorului datează pe peste 8.000 de ani.
Babele
O altă tradiție românească legată de venirea primăverii este alegerea Babelor. În tradiția populată, primele nouă zile ale lunii martie sunt numite babe. În această perioadă românii își aleg o babă, de obicei ziua sau data în care s-au născut (n.r. pentru cei care născuți într-o dată mai mare de 9, se calculează suma celor două cifre ale datei lor de naștere), iar în funcție de cum va fi acea zi – înnorată, însorită, geroasă, ploioasă, caldă – așa le va merge tot anul.
Există numeroase legende privind această tradiție. Una dintre acestea spune că o bătrână pe nume Dochia avea o noră pe care nu o suferea și o punea să facă activități casnice grele. Într-o zi, bătrâna a trimis-o la râu să spele niște blăni de oaie, însă nu oricum, ci din negre să le facă albe. Tânăra a fost ajutată de un înger care i-a oferit o floare albă și i-a spus să spele hainele cu ea. Nora s-a întors acasă cu lâna curată și cu floarea, iar Baba Dochia văzând planta a crezut că a venit primăvara așa că a plecat cu oile la munte, în prima zi a lunii martie, și a luat cu ea nouă cojoace. Pentru că vremea period schimbătoare, în fiecare zi ea se dezbrăca de câte un cojoc, în cea de-a 9 zi ajungând pe vârful muntelui doar îmbrăcată într-o cămașă. Atunci Dumnezeu a pedepsit-o pentru răutatea sa, trimițând înghețul și transformând-o într-o stană de piatră.
De atunci se consideră că vremea schimbătoare din primele zile ale lunii martie reprezintă capriciile Babei Dochia, iar îmbunătățirea vremii, după cele nouă zile, reprezintă pedepsirea bătrânii și instalarea primăverii.